Art. 39 — Codul Fiscal (Legea 227/2015)

Textul Art. 39 din Codul Fiscal (Legea 227/2015), cu navigare și sursă verificabilă.

Codul Fiscal (Legea 227/2015)

Alege un articol pentru textul integral.

Capitolul I

Capitolul II

Capitolul III

Capitolul IV

Capitolul VIII

Art. 28 Titlul II · Capitolul VIII Art. 108 Titlul IV · Capitolul VIII Art. 109 Titlul IV · Capitolul VIII Art. 110 Titlul IV · Capitolul VIII Art. 216 Titlul V · Capitolul VIII Art. 217 Titlul V · Capitolul VIII Art. 218 Titlul V · Capitolul VIII Art. 219 Titlul V · Capitolul VIII Art. 220 Titlul V · Capitolul VIII Art. 291 Titlul VII · Capitolul VIII Art. 484 Titlul IX · Capitolul VIII Art. 485 Titlul IX · Capitolul VIII

Capitolul V

Capitolul III^1

Art. 40^1 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^10 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^2 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^3 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^4 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^5 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^6 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^7 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^8 Titlul II · Capitolul III^1 Art. 40^9 Titlul II · Capitolul III^1

Capitolul IV^1

Art. 42^1 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^10 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^11 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^2 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^3 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^4 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^5 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^6 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^7 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^8 Titlul II · Capitolul IV^1 Art. 42^9 Titlul II · Capitolul IV^1

Capitolul VI

Capitolul VII

Capitolul IX

Capitolul X

Capitolul XI

Art. 118 Titlul IV · Capitolul XI Art. 119 Titlul IV · Capitolul XI Art. 120 Titlul IV · Capitolul XI Art. 120^1 Titlul IV · Capitolul XI Art. 121 Titlul IV · Capitolul XI Art. 122 Titlul IV · Capitolul XI Art. 123 Titlul IV · Capitolul XI Art. 123^1 Titlul IV · Capitolul XI Art. 307 Titlul VII · Capitolul XI Art. 308 Titlul VII · Capitolul XI Art. 309 Titlul VII · Capitolul XI Art. 493 Titlul IX · Capitolul XI

Capitolul XII

Capitolul XIII

Capitolul XIV

Art. 132 Titlul IV · Capitolul XIV Art. 330 Titlul VII · Capitolul XIV Art. 331 Titlul VII · Capitolul XIV

Capitolul XV

Art. 133 Titlul IV · Capitolul XV Art. 134 Titlul IV · Capitolul XV Art. 332 Titlul VII · Capitolul XV Art. 333 Titlul VII · Capitolul XV Art. 334 Titlul VII · Capitolul XV

Titlul X

Art. 496 Titlul X Art. 497 Titlul X Art. 498 Titlul X Art. 499 Titlul X Art. 500 Titlul X

Titlul X^1

Art. 500^1 Titlul X^1 Art. 500^2 Titlul X^1 Art. 500^3 Titlul X^1

Titlul XI

Art. 501 Titlul XI Art. 502 Titlul XI Art. 503 Titlul XI

Codul Fiscal (Legea 227/2015) · Capitolul III

Art. 39 — Titlul III

Titlul III — Timpul de muncă și timpul de odihnă > Capitolul III — Concediile > Articolul 39

39

Sursa: Codul Fiscal din 08.09.2015

Evitarea dublei impuneri (1) Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin.

(2) Dacă o persoană juridică română obține venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse unui impozit cu reținere la sursă care, potrivit prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect, prin reținerea și virarea de o altă persoană, se scade din impozitul pe profit determinat potrivit prevederilor prezentului titlu.

(3) Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European își desfășoară activitatea în România printr-un sediu permanent și acel sediu permanent obține venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat din Spațiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în România, cât și în statul unde au fost obținute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde au fost obținute veniturile, fie direct, fie indirect, prin reținerea și virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), impozitul plătit de un sediu permanent din România pentru veniturile obținute dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spațiul Economic European este dedus în România, dacă:

a) venitul a fost obținut de sediul permanent din România al unei persoane juridice străine rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European;

b) venitul a fost obținut dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat din Spațiul Economic European; și c) se prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit în acel stat membru al Uniunii Europene sau în acel stat din Spațiul Economic European.

(5) Prevederile alin. (3) și (4) nu se aplică sediilor permanente din România ale persoanelor juridice străine rezidente într-un stat din Spațiul Economic European, altul decât un stat membru al Uniunii Europene, cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.

(6) Creditul acordat pentru impozitele plătite unui stat străin într-un an fiscal nu poate depăși impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 la profitul impozabil obținut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu, sau la venitul obținut din statul străin. Creditul se acordă din impozitul pe profit calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit statului străin. Plata impozitului în străinătate se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau de către plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozitul în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un astfel de document. Pentru veniturile pentru care nu se realizează reținerea la sursă, impozitul plătit în străinătate de persoana juridică se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau prin copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoțită de documentația care atestă plata acestuia, în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează documentul justificativ.

(7) Când o persoană juridică română realizează profituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenție prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii, profiturile vor fi scutite de impozit pe profit în România. Modificări: - (la 24-12-2020, Alineatul (6) din Articolul 39, Capitolul III, Titlul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 296 din 18 decembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1269 din 21 decembrie 2020)

Informatie cu caracter orientativ. Verificati cu un expert contabil autorizat.